Porolissum – Oras Roman
Oraşul roman Porolissum
Pe linia de nord-vest a Daciei romane, se găseşte una dintre cele mai importante aşezări civile si militare din această regiune, oraşul roman Porolissum. Înfiinţată încă din timpul domniei impăratului Traian, aşezarea a fost folosită ca punct strategic în apărarea graniţei, nod de legătură a unor drumuri comerciale şi punct de schimb cu triburile de peste frontieră. Fiind situată într-o zonă strategică, în timpul împăratului Septimius Severus primeşte titlul de municipium şi se numeste “res publica municipii Septimii Porolissensium”. În anul 213, oraşul primeşte vizita împăratului Caracalla, ocazie cu care a fost reparat şi drumul de legatură între Porolissum şi Napoca.
“Materialul arheologic foarte bogat a permis precizarea caracterului fortificaţie, ordinea de staţionare a principalelor trupe şi mai ales caracterul roman occidental al culturii materiale din castru” se menţionează în raportul citat mai sus.
Zona aşezărilor civile se găseşte pe prima terasă la sud-est de castru. Aici au fost descoperite mai multe locuinţe civile, un zid de sprijin, o fântână şi mai multe ateliere de olărit şi ars cărămizi. Aceste ateliere situate dinspre “Ciorgăul zmăului” spre izvoarele de la “Grajdurile Pometului” indică o activitate ceramică foarte intensă, iar materialul arheologic de aici, foarte bogat şi interesant, indică puterea economică a centrului de olari de aici.
Amfiteatrul roman de la Porolissum este situat pe panta de sud-vest a dealului Pomet, la 100 de metri de latura din această parte a castrului. Acesta este cel mai mare amfiteatru din provinciile dacice, arena măsurând 66,5×52 metri. A fost construit în două faze pe perioada stapanirii romane: o fază a construcţiei de lemn datând din deceniul trei al secolului II d.Chr., în timpul împăratului Hadrian, şi cea de a doua, a construcţiei din piatră, începută în anul 157 d.Chr. Aici se organizau cu ocazia unor zile festive spectacole pentru distracţia populaţiei: lupte de gladiatori (munera), vânătoare de animale (venatio), acrobaţii, jocuri scenice şi chiar execuţii publice.
Castrul roman este aşezat pe platoul dealului Pomet (cota 502 m), la graniţa satelor Jac şi Moigrad, ceea mai mare parte a complexului arheologic găsindu-se pe teritoriul actual al satului Jac. După cum se menţionează şi în “Cronica cercetărilor arheologice din România”, în raportul săpăturilor arheologice făcut de către cercetători ai muzeului judeţean de Istorie şi Artă Zalău, cât şi de prof. dr. Nicolae Gudea de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, în urma cercetărilor făcute de-a lungul anilor asupra castrului roman de la Porolissum au fost identificate o serie de elemente şi construcţii specifice unui castru roman, cum ar fi: zidurile de fortificaţie, clădirea comandamentului, un spital, ateliere pentru făcut şi reparat arme şi armuri, magazii, rezervor de apă şi numeroase bărăci militare.
PORTA PRAETORIA
Poarta de acces in castru, se gaseste pe latura din fata a cladirii comandamentului si era orientata spre zona de responsabilitate a trupelor cantonate in castru, respectiv spre granita. Porta praetoria era caracterizata prin doua bastioane cu iesindul semirotunjit, ce flancau accesul dublu in fortificatie, format culuare despartite printr-un pinten median. Bastioanele erau construite in intregime din piatra si aveau un parter locuit si etaj ce se ridica deasupra nivelului zidului de incinta, care era crenelat.La nivelul etajului spre interior si exterior bastioanele aveau ferestre. Legatura dintre cele doua bastioane se facea la etaj pe o galerie de deasupra portii.
VIA PRAETORIA
Drum in structura interna a castrului ce asigura legatura intre porta praetoria si cladirea comandamentului. Spatiul reprezinta unul dintre cele mai importante drumuri interne ale castrului. A fost realizat din dale de piatra pe o infrastructura de nisip si prundis. Via praetoria, cum de altfel in general toate drumurile erau delimitate lateral de rigole, pentru evacuarea apei pluviale.
BAZIN DE APA
Constructie ce prin capacitatea sa putea asigura, in caz de asediu consumul de apa potabila a militarilor si cailor unitatii de cavalerie. Tencuiala impermeabila interioara a bazinului permitea inmagazinarea unui importan volum de apa. Alimentarea cu apa a bazinului se facea prin contibutia militarilor care aveau obligatia sa duca in mod organizat (corvoada) un numar de burdufuri de apa. Bazinul de apa este situat la dreapta dupa intrarea pe porta praetoria.
PORTA PRINCIPALIS DEXTRA
Poarta de acces in castru amplasata pe latura sa dreapta. Poarta era caracterizata prin doua bastioane cu iesindul semicircular, ce flancau accesul simplu in fortificatii. Construite in piatra bastioanele aveau parter si etaj ce se ridicau deasupra zidului de incinta care era crenelat. Acoperisul celor doua bastioane era format de o invelitoare din tigle si olane.
PORTA PRINCIPALIS SINISTRA
Poarta de acces in castru amplasata pe latura sa stanga. Poarta este caracterizata prin doua bastioane cu iesindul semicircular, ce flancau accesul simplu in fortificatii. Construite in piatra bastioanele aveau parter si etaj ce se ridicau deasupra zidului de incinta care era crenelat. Cele doua bastioane aveau acoperis cu invelitoare de tigle si olane.
VIA PRINCIPALIS
Drum in structura interna a castrului ce asigura legatura intre cele doua porti principalis. A fost construit din dale de piatra pe o infrastructura de nisip si prundis. Via pricipalis, era delimitat lateral de rigole, pentru evacuarea apei pluviale.
PRINCIPIA (CLADIREA COMANDAMENTULUI)
Reprezinta constructia de referinta a castrului. Edificiul monumental, pozitionat central in structura interna a fortificatiei, principia avea o camera principala interioara, cu incaperi si usi laterale. Incaperile aveau destinatii diferite: birouri, camera sacra a drapelelor, basilica, tribunalul, etc. Principia se gasea amplasata intr-o zona de intersectie a celor mai importante drumuri din interiorul castrului: via pretoria, via decumana si via principalis.
VIA DECUMANA
Drum in structura interna a castrului ce asigura legatura intre cladirea comandamentului si poarta decumana. A fost construit din dale de piatra pe o infrastructura de nisip si prundis. Era delimitat lateral de rigole, pentru evacuarea apei pluviale.
PORTA DECUMANA
Poarta de acces in castru, se gaseste pe latura din spate a cladirii comandamentului. Porta decumana era caracterizata prin doua bastioane cu iesindul semirotunjit, ce flancau accesul dublu in fortificatie, format culuare despartite printr-un pinten median. Bastioanele erau construite in intregime din piatra si aveau un parter locuit si etaj ce se ridica deasupra nivelului zidului de incinta, care era crenelat.La nivelul etajului spre interior si exterior bastioanele aveau ferestre. Legatura dintre cele doua bastioane se facea la etaj pe o galerie de deasupra portii.
TURN DE COLT
Element de sistem defensiv al castrului amplasat in toate cele patru colturi ale castrului. Turnurile se prezinta sub forma unor bastioane impozante ce marcau colturile fortificatiei. De forme trapezoidale au fost construite in zid de piatra, acoperisul era invelit din tigle si olane. Etajul se ridica deasupra zidului de incinta a castrului.
AMFITEATRUL
Este cea mai mare cladire publica cunoscuta in Dacia romana. Aici se organizau, cu ocazia unor zile festive spectacole pentru distractia populatiei: lupte de gladiatori (munera), vanatoare de animale (venatio), acrobatii, jocuri scentice mitologice sau chiar executii publice. Dreptul de a tine spectacole era acordat unor asezari mai importante prin hotararea senatului de la Roma. Amfiteatrul de la Porolissum a fost construit initial din lemn in timpul imparatului Hadrian, apoi demolat si refacut in piatra in anul 157 p.Chr. cu sprijinul indirect al imparatului Antonius Pius.
Dimensiunile cladirii:84.50 x 73.70 m
Dimensiunile arenei:66.50 x 51.20 m
Capacitate:cca. 5500 spectatori
CLADIRE SACRA
Initial templul zeului liber, transformat la mijlocul secolului al II-lea in templul zeului Bel.La sfarsitul secolului al III-lea e.n. transformat in bazilica paleocrestina
CLADIRE PUBLICA N3
Cladire publica din vicus-ul militar, amplasata in vecinatatea templului lui Liber Pater si mai apoi a lui Bel. Edificiul este apreciat ca fiind loc de adunare pentru adoratorii celor doi zei si a fost construit la sfarsitul secolului al II-lea, inceputul secolului al III-lea e.n.
CLADIRE N5 si N6
Cladiri din vicus-ul, militar destinatia edificiilor a fost in principar cea de spatiu comercial (pravalii). Activitatea de comert s-a desfasurat insa in structura unei cladiri locuinta.
TEMPLU SI TABERNA
Complex de cladiri, Templul lui Jupiter Optimus Maximus Diolichenus (zeul oficial roman care poate fi considerat zeu univeral). Era considerat stapan al cerurilor, luminii, fulgerilor, tunetelor, al energiei creatoare de natura si al ordinii publice. Zeul avea o atractie deosebita in randul armatei. In templu aveau loc importante festivitati si ritualuri in cadru carora se oficiau mese comune. Acest aspect justifica asocierea intalnita, in general, intre templu si taberna.
CLADIRE PENTRU LOCUIT
Cladirile pentru locuit erau de 4-7 camere, dintre care 3-5 erau incalzite prin sistemul de circulatie al aerului cald pe sub podea. Ele sunt amplasate de-a lungul drumului principal al asezarii civile Porolissum. Camerele dinspre drum aveau rolul de pravalii. Langa drum au fost descoperite baze de coloane ce sprijineau un Porticus continuu. Cladirile aveau curti interioare, o curte avand amenajat in atrium si un bazin pentru apa impluvium.